Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 1 din 3 femei la nivel global a suportat violență fizică sau sexuală în timpul vieții, cel mai adesea din partea unui partener intim, iar 33% dintre femei au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale de la vârsta de 15 ani. Și în Republica Moldova violența în familie este un subiect dureros. Tot mai multe cazuri răsunătoare de violență asupra femeilor sunt mediatizate la noi în țară, iar sute de femei încă suferă în tăcere. Violența asupra femeii are rădăcini adânci în societatea noastră, în care încă mai persistă stereotipurile legate de gen. Partea gravă a lucrurilor este că violența în familie se transmite și copiilor. Studiile arată că 40% dintre copiii care au supraviețuit violenței domestice vor perpetua violența în propriile familii.
„Stereotipurile sunt foarte caracteristice unei societăți patriarhale. Istoric, femeile au luptat foarte mult să-și dobândească drepturile. Femeile nu aveau dreptul să își gestioneze banii, să muncească, să voteze ș.a.m.d. Cu regret, unele dintre aceste idei și stereotipuri persistă. Avem foarte multe femei care încă trebuie să își câștige dreptul de a munci și de a-și gestiona resursele. Este o formă de violență, violență economică. Dar până la aceasta, stereotipurile pornesc din familie, în familie le sunt comunicate copiilor și ulterior – transmise altei familii, din tată-n fiu…”, explică Mihaela Cimbriciuc, comunicatoarea Coaliției Naționale „Viața fără violență”.
Violența împotriva femeilor poate lua multe forme, inclusiv:
- Violență fizică: Lovituri, bătăi, strangulări.
- Violență sexuală: Viol, agresiune sexuală, hărțuire sexuală.
- Violență psihologică: Abuz emoțional, intimidare, amenințări.
- Violență economică: Control financiar, privare de resurse economice.
- Violență cibernetică: Hărțuire online, amenințări pe rețelele sociale.
Prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor necesită un efort concertat la nivel global, național și local. Este esențial să se abordeze această problemă prin educație, legislație și suport direct pentru victime.
„Este un proces foarte complicat, dar lucrurile, într-adevăr, se mișcă. Noi, prin programele noastre de educare a fetelor și femeilor, facem un pas important. Există tot mai multe organizații de la care ele pot să ceară ajutor. De exemplu, în Coaliția Națională „Viață fără violență” sunt 21 de organizații care oferă asistență complexă – psihologică, socială, juridică, precum și adăpost, inclusiv pentru copii. Un alt pas important este făcut de colegii noștri din coaliție, este vorba despre Institutul pentru Familie și Inițiative sociale. Ei au un proiect dedicat educației cu blândețe a băieților, prin care combat multe stereotipuri. Stereotipurile ne afectează în egală măsură, atât pe noi, femeile, cât și pe bărbați, iar în combinație ele provoacă această stare dezolantă de violență și cu atât de multe abuzuri”, continuă Mihaela Cimbriciuc, comunicatoarea Coaliției Naționale „Viața fără violență”.
Pentru a combate acest fenomen este necesară implicarea fiecărui cetățean în parte. Dacă sunteți martori ai unui caz de violență, este important să chemați poliția și să raportați acest caz. Cazurile raportate la 112 sunt direcționate la Centrul de Justiție Familială din Chișinău. De foarte multe ori ajutorul poliției este vital pentru viața victimei, pentru că uneori poate fi prea târziu. În ajutorul victimelor vin programele guvernamentale care oferă suport, dar și o multitudine de organizații care oferă asistență. De asemenea, victimele pot apela la telefonul de încredere pentru femei și fete – 0 8008 8008 – unde pot să sune la orice oră și să adreseze anumite întrebări sau să ceară ajutor.