În procesul de documentare a legislației țării noastre, precum și a diferitor cazuri legate de migrația și azilul cetățenilor din țara vecină am întâlnit des termeni precum refugiat și azilant. Există vreo diferență între ele? Dacă da, care e aceasta!
Fiecare cetățean ucrainean care a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, fugind din fața războiului trebuie să știe că țara noastră oferă în contextul situației excepționale în care se află poate beneficia diferite forme de protecție. Acestea includ nu doar statutul de refugiat, sau azilant, ci mai poate beneficia și protecție temporară și protecție umanitară.
Ce presupune fiecare dintre aceste forme în parte?
Statutul de refugiat.
Statutul de refugiat se acordă persoanelor străine care au părăsit țara lor de origine din cauza temerii de persecuție pe motiv de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică. Aceștia se află în afara țării lor de cetățenie și caută protecție într-o altă țară. În Republica Moldova, statutul de refugiat se acordă pe durata nedeterminată și conferă beneficiarului drepturi similare cu ale cetățenilor moldoveni.
Statutul de azilant.
Azilul este o formă de protecție oferită de stat străinilor care sunt persecutați în țara lor de origine sau se confruntă cu amenințări la adresa vieții sau libertății lor. Persoanele care solicită azil au dreptul să rămână pe teritoriul Republicii Moldova în timp ce cererea lor este analizată. Dacă li se acordă azilul, aceștia obțin statutul de refugiat și beneficiază de aceleași drepturi ca și refugiații.
Protecția temporară.
Protecția temporară este oferită în cazuri excepționale de aflux masiv și spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în țara lor de origine din cauza conflictelor sau pericolelor iminente. Aceasta asigură protecție imediată și temporară pentru persoanele respective. Durata inițială a protecției temporare este de un an, cu posibilitatea de prelungire cu șase luni, pentru o viață totală de maximum doi ani.
Protecția umanitară.
Protecția umanitară se acordă străinilor care nu îndeplinesc condițiile pentru statutul de refugiat, dar se confruntă cu riscurile semnificative dacă se întorc în țara de origine. Aceasta poate fi acordată în situații în care există amenințări la adresa vieții, torturii sau tratamentelor inumane sau degradante. Protecția umanitară se acordă inițială pentru muncă de un an și poate fi reevaluată pentru a determina dacă motivul pentru protecție persistă.
Fiecare cerere de protecție este evaluată individual, iar acordarea sau refuzul unei forme de protecție depinde de circumstanțele specifice ale solicitantului. În Republica Moldova, aceste forme de protecție sunt reglementate de legislația națională și sunt acordate în conformitate cu normele internaționale și tratatele relevante privind drepturile omului și protecția refugiilor.
Cine poate solicita azil?
Cererea de azil poate fi depusă de orice cetățean străin sau apatrid. Solicitantul poate depune cererea de îndată ce a ajuns la punctul de trecere a frontierei sau imediat ce a intrat pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta trebuie depusă personal. Cererile de azil nu sunt acceptate în afara teritoriului Republicii Moldova. La fel nici cele de azil colectiv. În cazul minorilor neînsoțiți, cererea de azil este depusă de reprezentantul legal.
Ca și concluzie, un refugiat este o persoană care a fost recunoscută ca având nevoie de protecție într-o altă țară din cauza persecuției, în timp ce un azilant este o persoană care a solicitat azil și a primit aprobarea pentru a rămâne temporar pe teritoriul țării gazdă, în timp ce cererea sa este evaluată. În multe cazuri, termenii “refugiat” și “azilant” sunt utilizați în mod interșanjabil referindu-se la persoanele care au nevoie de protecție externă, dar este important să înțeleagă nuanțele juridice ale fiecărui termen în parte.
Unde vă puteți adresa pentru a solicita o cerere de azil?
Cererea de azil poate fi înregistrată în următoarele instituții:
Direcția Refugiați din cadrul Biroului Migrație și Azil;
Punctele de trecere a frontierei administrate de Poliția de Frontieră;
Secțiunile de poliție;
Structurile din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției sau subdiviziunilor de detenție provizorie din instituțiile de drept.
În cazul cererilor de azil politic, se poate depune la Aparatul Președintelui Republicii Moldova, fiind adresată direct Președintelui Republicii Moldova.
Important de știut!
Conform legii din Republica Moldova, nici un solicitant de azil nu poate fi expulzat sau trimis înapoi de la frontieră sau de pe teritoriul țării. De asemenea, niciun beneficiar al unei forme de protecție nu poate fi întors sau expulzat într-o țară sau teritoriu în care există amenințări la viața sau libertatea sa.