1. Cine sunt copiii neînsoțiți și copiii în situație de risc în contextul fluxului de refugiați din Ucraina în perioada declarării stării de război?
Copil neînsoțit este persoana sub vârsta de 18 ani, fără capacitate deplină de exercițiu, care intră/a intrat sau care a fost lăsat pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi însoțit de o persoană adultă care să fie responsabilă pentru el prin lege sau un act juridic. Copilul în situație de risc este copilul în privinta caruia, ca urmare a evaluării efectuate la traversarea frontierei de
stat, se constată circumstanțe specifice ca acesta poate fi expus riscurilor de încălcare a drepturilor stabilite de cadrul normativ național și internațional, inclusiv de a fi traficat. Copiii beneficiază de protecţie fără nicio discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, de cetăţenie, apartenenţa etnică sau originea socială, de statutul obținut prin naştere, de situaţia materială, de gradul şi tipul de dizabilitate, de aspectele specifice de creştere şi educaţie a copiilor, a părinţilor lor, reprezentanților legali ori responsabililor legali ai acestora, de locul aflării lor (familie, instituţie educaţională, serviciu social, instituţie medicală, comunitate etc.).
2. Care este mecanismul de identificare și referire a copiilor neînsoțiți și a copiilor în situație de risc, la traversarea frontierei pe direcția de intrare/iesire și a celor care se află pe teritoriul Republicii Moldova?
La traversarea frontierei pe direcția de intrare, Poliția de Frontieră asigură identificarea copiilor în situație de risc, care au nevoie de intervenția imediată a autorității tutelare, în baza următoarelor criterii:
a) copilul este neînsoțit;
b) copilul este însoțit de un însoțitor neautorizat;
c) copilul este însoțit de un reprezentant legal, dar există dubii privind identitatea copilului sau a reprezentantului legal;
d) copilul declară că este în pericol sau în privința copilului există informații sau sunt presupuneri că acesta se află în pericol iminent;
e) copilul se prezinta fără acte de identitate, cu actele de identitate expirate, deteriorate sau în copii;
f) orice alte categorii de copii expuși riscurilor.
În cazul situațiilor prevăzute la lit. a) și b), Poliția de Frontieră transmite copilul persoanei responsabile desemnate din cadrul autorității tutelare teritoriale de la locul identificării copilului, care activează în punctul de trecere a frontierei de stat, fiind întocmit în acest sens un act de predare-primire.
În cazul copiilor în privința cărora se constată un pericol iminent, Poliția de Frontieră sesizează imediat în modul corespunzător organul de urmarire penală și întreprinde măsurile de rigoare îndreptate la încetarea, prevenirea și investigarea acțiunilor criminale îndreptate împotriva copilului.
După identificarea copiilor în situație de risc, care au nevoie de intervenția imediată a autorității tutelare, aceștia vor fi preluați imediat, de la reprezentanții Poliției de Frontieră, de către persoana responsabilă desemnată de către autoritatea tutelară teritorială de la locul identificării copiilor.
3. Este necesară informarea autorităților tutelare despre schimbarea domiciliului de către familiile refugiate (dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta)?
Informarea autorității tutelare teritoriale cu privire la schimbarea domiciliului de către familia refugiată dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, se va face doar în cazul în care este o familie în situație de risc sau are în supravegherea sa cel puțin un copil neînsoțit, sau cel puțin un copil în îngrijire alternativă (tutelă/curatelă; plasament în familie de asistenți parentali -pryomnaia semia; casă de copii de tip familie).
La rândul lor, autoritățile tutelare informează proactiv toți adulții – cetățeni ai Ucrainei intrați în Republica Moldova începând cu 24.02.2022 și care au în supraveghere cel puțin un copil neînsoțit, sau cel puțin un copil în îngrijire alternativă (tutelă/curatelă; plasament în familie de asistenți parentali – pryomnaia semia); casă de copii de tip familie) despre:
a) obligația de înregistrare consulară la Consulatele Ucrainei din Republica Moldova (mun. Bălți, str. Kiev 143, tel.: 0 231 665 08; mun. Chișinău, str. Vasile Lupu 17, tel.: 022 58 21 08);
b) cu privire la condițiile de acordare a protecției internaționale în Republica Moldova;
c) existența Serviciului de Urgență 112, precum și a Serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii (număr unic national 116 111).
4. Care este procedura de evaluare aplicată în cazul copiilor/familiilor cu copii refugiate aflate pe teritoriul Republicii Moldova?
Procedura de evaluare a copiilor/familiilor refugiate aflate în situație de risc pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform procedurii managementului de caz, aprobat prin Ordinul MMPS nr. 96 din 18.05.2016.
5. Copiilor neînsoțiți, copiilor separați de părinți, li se stabilește statut? Care este autoritatea care stabilește statutul?
Copiilor neînsoțiți, copiilor separați de părinți, statutul se stabilește de către autoritatea tutelată teritorială în evidenţa căreia se află copilul (de la locul aflării copilului).
La stabilirea statutului și asistența oferită copiilor ucraineni, autoritatea tutelară va ține cont de interesul superior al copilului de a reveni în Ucraina, reîntregirea cu familia biologică sau extinsă, când va exista siguranța securității copiilor.
Cu referire la procedura de adopție a copiilor refugiați din Ucraina, menționăm despre solicitarea Guvernului Ucrainei către statele semnatare ale Convenției ONU privind drepturile copilului, de a:
– asigura controlul asupra deplasării copiilor – cetățeni ai Ucrainei în afara granițelor și acordarea sprijinului necesar;
– evita separarea fraților și surorilor, evacuați din Ucraina, atunci când se iau decizii de plasament;
– informa oficiile consulare și misiunile diplomatice ale Ucrainei privind copiii – cetățeni ai Ucrainei, neînsoțiți de părinți/reprezentanți legali;
– întreprinde măsuri privind protecția copiilor – cetățeni ai Ucrainei, împotriva traficului de ființe umane;
– interzice adopția copiilor de către cetățenii străini și cetățeni ai Ucrainei, care locuiesc în afara granițelor țării, în perioada acțiunii legii marțiale în Ucraina.
6. Poate fi instituită custodia în privința copiilor refugiați?
Custodia poate fi instituită ca formă de protecție în privința copiilor refugiați.
7. Cine poate avea statutul de custode: însoțitorul din Ucraina sau un cetățean din Republica Moldova?
Statutul de custode îl poate avea persoana:
– în grija căreia se află efectiv copilul;
– care a fost indicată în cererea părinților/unicului părinte privind instituirea custodiei asupra copilului;
– care și-a exprimat acordul prin declarație cu referire la acceptarea calității de custode.
8. În procesul de evaluare, determinare a formei de protecție a copilului se iau ca bază actele din Ucraina?
În procesul de evaluare, stabilire a statutului copilului, la aplicarea unei forme de protecție a copilului, vor fi luate în considerație actele eliberate de autoritățile din Ucraina.
9. Este obligatorie traducerea acestora din limba ucraineană în limba română?
În procesul evaluării rapide, dispunerii plasamentului de urgență a copilului nu este necesară traducerea actelor ucrainene, deoarece se acționează prompt în interesul superior al copilului.
La determinarea statutului copilului, la dispunerea plasamentului planificat ca formă de protecție a copilului, este oportună traducerea actelor, copiile cărora se vor regăsi în dosarul copilului.
10. Copiilor refugiați cu statut determinat de ”copil orfan” sau ”copil lipsit de îngrijire părintească” (în înțelegerea Legii Ucrainei despre asigurarea condițiilor legale de protecție socială a orfanilor și copiilor lipsiți de îngrijirea părintească, 2005) urmează să le fie reconfirmat statutul de către autoritățile din Republica Moldova?
Autoritățile tutelare teritoriale din Republica Moldova nu trebuie să reconfirme statutul de ”copil orfan” sau ”copil lipsit de îngrijire părintească” pentru copiii refugiați din Ucraina (este necesar de obținut actele concludente în acest sens de la autoritățile din Ucraina).
Totodată, este obligatorie luarea în evidență și monitorizarea copiilor ucraineni orfani și lipsiți de îngrijire părintească de către autoritățile tutelare teritoriale de la locul aflării copilului.
11. Se poate institui o formă de protecție a copilului în baza actelor de identitate expirate?
În orice situație se va acționa în interesul superior al copilului, respectiv protecția copilului se va asigura inclusiv în baza actelor de identitate expirate și/sau a copiilor acestora.
În procesul de stabilire a statutului sau dispunere a plasamentului planificat, copiile actelor disponibile sunt necesare a fi incluse în dosarul copilului.
12. Care este modalitatea de referire a copiilor neînsoțiți, copiilor în situație de risc către serviciile de asistență parentală profesionistă (APP) specializată în asistența copiilor refugiați (r. Orhei, r. Dondușeni, r. Căușeni)?
Referirea copiilor neînsoțiți, a copiilor în situație de risc către serviciile de asistență parentală profesionistă specializate pentru copiii refugiați poate fi efectuată de către structurile teritoriale de asistență socială în evidența cărora se află copiii, în coordonare cu structurile teritoriale de asistență socială din raioanele Orhei, Dondușeni, Căușeni, unde activează APP specializată pentru copiii refugiați.
13. Care autoritate tutelară dispune plasamentul de urgență a copiilor refugiați: autoritatea tutelară teritorială sau autoritatea tutelară locală?
Conform Legii nr. 140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, autoritatea tutelară locală emite dispoziţia privind plasamentul de urgenţă al copilului și informează în acest sens autoritatea tutelară teritorială. Totodată, conform prevederilor Regulamentului privind instituirea mecanismului intersectorial de cooperare pentru identificarea, asistența și monitorizarea copiilor în situație de risc, veniți de pe teritoriul Ucrainei în perioada declarării stării de război în Ucraina, aprobat prin Dispoziției CSE nr. 14 din 14 aprilie 2022, persoanele responsabile desemnate de structurile teritoriale de asistență socială, vor asigura:
– plasarea copilului într-un serviciu social de plasament, în cazul în care copilul este neînsoțit sau aflarea copilului cu însoțitorul neautorizat nu este sigură;
– referirea copilului conform mecanismului stabilit de Legea nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți.
14. Cine însoțește copilul neînsoțit la punctul de trecere a frontierei pentru a fi preluat de către o persoană împuternicită (pe sensul de ieșire din Republica Moldova, pe sensul de intrare în Ucraina)?
Pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului, structurile teritoriale de asistență socială desemnează persoane responsabile, disponibile 24/24 ore, pentru preluarea și însoțirea copiilor, de la reprezentanții Poliției de Frontieră, în vederea identificării formei optime de protecție, care vor exercita și atribuțiile de reprezentanți legali ai copiilor neînsoțiți sau însoțiți de un însoțitor neautorizat.
15. Există un mecanism de primire a informației din partea statului de destinație în privința copilului refugiat, care a părăsit teritoriul Republicii Moldova?
Autoritățile tutelare informează proactiv toți adulții – cetățeni ai Ucrainei intrați în Republica Moldova începând cu 24.02.2022 și care au în supraveghere cel puțin un copil neînsoțit, sau cel puțin un copil în îngrijire alternativă (tutelă/curatelă; plasament în familie de asistenți parentali -pryomnaia semia; casă de copii de tip familie) despre obligația de înregistrare consulară la Consulatele Ucrainei (mun. Bălți, str. Kiev 143, tel.: 0 231 665 08; mun. Chișinău, str. Vasile Lupu 17, tel.: 022 58 21 08).
Autoritatea tutelară teritorială transmite informația privind copiii neînsoțiți sau însoțiți de un însoțitor neautorizat, în fiecare zi de 7, 14, 21, 28 a fiecărei luni către Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), precum și informația privind eliberarea actelor cu privire la autorizarea traversării hotarului Republicii Moldova, pe sensul de ieșire către MMPS, în fiecare zi de 7, 14, 21, 28 a fiecărei luni.
16. Poate o familie refugiată cu copii să beneficieze de serviciul sprijin familial?
Familia cu copii și copiii neînsoțiți care au obținut o formă de protecție pe teritoriul Republicii Moldova pot beneficia de toate măsurile de asistență socială acordate, în conformitate cu legislația în vigoare, copiilor cetățeni ai Republicii Moldova.
Beneficiari ai sprijinului familial primar sunt toate familiile cu copii din comunitate, care au nevoie de suport. Beneficiari ai sprijinului familial secundar sunt familiile cu copii în situaţii de risc şi/sau familiile ai căror copii se află în proces de reintegrare, precum și familiile cu copii în risc de separare.
Familiile cu copii și copiii neînsoțiți refugiate(ți) din Ucraina și intrate(ți) pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 24.02.2022, beneficiază de asistență financiară din partea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Toată informația necesară poate fi consultată aici: https://dopomoga.gov.md/financial-support.
17. Copilului cu dizabilitate i-a expirat gradul de dizabilitate, îl poate reconfirma la instituțiile abilitate din Republica Moldova?
Copiii ucraineni cu dizabilități care au obținut o formă de protecție pe teritoriul Republicii Moldova, pot beneficia de determinarea gradului de dizabilitate în conformitate cu procedura stabilită prin lege. Pentru inițierea procedurii de trimitere a persoanelor pentru determinarea dizabilității, instituţia medico-sanitară la care este supravegheat copilul cu dizabilitate, întocmește fişa de trimitere, formularul F-088/e.
18. Poate un copil ucrainean cu dizabilitate să beneficieze de prestații sociale pe teritoriul Republicii Moldova?
Copiii ucraineni cu dizabilități care au obținut o formă de protecție pe teritoriul Republicii Moldova, pot beneficia de toate măsurile de asistență socială acordate, în conformitate cu legislația în vigoare, copiilor cetățeni ai Republicii Moldova.
Familiile cu copii și copiii neînsoțiți refugiate(ți) din Ucraina și intrate(ți) pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 24.02.2022, beneficiază de asistență financiară din partea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Toată informația necesară poate fi consultată aici https://dopomoga.gov.md/financial-support.
19. Este în drept copilul cu dizabilitate ucrainean să beneficieze de serviciul asistență personală?
Copiii ucraineni cu dizabilități care au obținut o formă de protecție pe teritoriul Republicii Moldova, pot beneficia de toate măsurile de asistență socială acordate, în conformitate cu legislația în vigoare, copiilor cetățeni ai Republicii Moldova.
20. Poate tutorele/alt îngrijitor alternativ precum asistentul parental (pryiomni roditeli), părintele educator din CCTF din Ucraina, aflat pe teritoriul Republicii Moldova, avea același statut în raport cu copilul din îngrijire? Poate beneficia copilul de prestații sociale?
Odată numiți de autoritățile Ucrainei, acești îngrijitori au aceleași responsabilități cu care au fost investiți atât în țară, cât și peste hotare.
Autoritățile tutelare monitorizează copiii refugiați aflați în îngrijire alternativă pentru a preveni separarea lor de îngrijitorii formali sau non-formali.
Familiile cu copii și copiii neînsoțiți refugiate(ți) din Ucraina și intrate(ți) pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 24.02.2022, beneficiază de asistență financiară din partea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Toată informația necesară poate fi consultată aici https://dopomoga.gov.md/financial-support.
21. Pot beneficia de salarizare asistenții parentali (pryiomni roditeli) din Ucraina, intrați pe teritoriul RM începând cu 24.02.2022, cu copiii încredințați în îngrijire?
Familiile de asistenți parentali (pryiomnie semii) cu copii în îngrijire, pot beneficia de asistență din partea partenerilor de dezvoltare.
Totodată, familiile cu copii și copiii neînsoțiți refugiate(ți) din Ucraina și intrate(ți) pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 24.02.2022, beneficiază de asistență financiară din partea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. Toată informația necesară poate fi consultată aici https://dopomoga.gov.md/financial-support.
22. Care este procedura de documentare a copiilor refugiați neînsoțiți sau însoțiți de persoane neautorizate (în cazul lipsei actelor de identitate, deținerii actelor expirate)?
Copiilor ucraineni însoțiți sau neînsoțiți, fără acte și cei care nu au fost documentați primar, le este stabilită identitatea de către Biroul Migrație și Azil (mai multe informații găsiți aici www.bma.gov.md). Pentru accesarea serviciului BMA, autoritățile tutelare teritoriale vor asigura reprezentarea legală a copiilor neînsoțiți.
Documentarea primară tardivă a copiilor ucraineni este posibilă doar pe teritoriul Ucrainei.
Copiii care au 16 ani împliniți și dețin adeverință de naștere în original, se pot adresa serviciului consular al Ambasadei Ucrainei la Chișinău (str. Vasile Lupu 17) sau la Bălți (str. Kiev 143) pentru a solicita perfectarea pasaportului biometric. Acest serviciu este contra plată.
23. Care este procedura de documentare a copiilor cetățenilor Ucrainei născuți pe teritoriul Republicii Moldova?
Drept temei pentru înregistrarea naşterii şi întocmirea actului de naştere, servesc:
a) actul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
b) certificatul medical de naştere, eliberat de unitatea sanitară privată, de medicul care a asistat naşterea sau la care s-a adresat mama după naştere (când naşterea s-a produs în afara unităţii sanitare) ori de un medic privat care a asistat naşterea;
c) procesul-verbal şi certificatul prin care se constată sexul şi vârsta copilului – în cazul înregistrării naşterii unui copil găsit.
În lipsa actelor indicate mai sus, înregistrarea naşterii copilului se face în baza hotărârii instanţei judecătoreşti privind stabilirea faptului naşterii copilului. Înregistrarea naşterii se face la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială s-a produs naşterea sau îşi au domiciliul părinţii copilului. Dacă copilul are deja un certificat de naștere eliberat de autoritățile RM, este necesară confirmarea cetățeniei la serviciul consular al Ambasadei Ucrainei în RM. Pentru a beneficia de serviciu, părinții/părintele trebuie să se înregistreze aici https://moldova.mfa.gov.ua/
24. Persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova cărora le-au expirat actele de identitate/le-au pierdut, unde și le pot perfecta?
Dacă actele au fost pierdute sau furate pe teritoriul RM, persoanele trebuie să se adreseze la poliție, după care, la serviciul consular al Ambasadei Ucrainei în RM. Pentru a beneficia de serviciu, părinții/părintele trebuie să se înregistreze aici: https://moldova.mfa.gov.ua/. În cazul expirării termenului de valabilitate al actelor, cetățenii UA se vor adresa la serviciul consular al Ambasadei Ucrainei în RM. Pentru a beneficia de serviciu, părinții/părintele trebuie să se înregistreze aici: https://moldova.mfa.gov.ua/.
25. Actul de autorizare a ieșirii de pe teritoriul Republicii Moldova se eliberează pentru copilul însoțit de o persoană membru al familiei extinse, până la ce grad de rudenie? Poate fi autorizată ieșirea copilului cu o terță persoană, față de care copilul manifestă atașament (prieten de familie)?
Copilul poate fi însoțit de o persoană neautorizată, care ulterior va obține autorizarea pentru traversarea hotarului cu copilul în condițiile Ordinului MMPS nr. 36 din 05.05.2022 cu privire la aprobarea modelului actului de evaluare rapidă a interesului superior al copilului aflat în situație de risc, venit de pe teritoriul Ucrainei în perioada declarării stării de război în Ucraina.
26. Copiii cu vârsta de 16 – 17 ani care au intrat în Republica Moldova fără însoțitor, pot părăsi teritoriul țării fără însoțitor autorizat?
Reieșind din interesul superior al copilului este oportună însoțirea acestuia de către un reprezentant legal sau însoțitor autorizat.
27. Procedura de ieșire de pe teritoriul Republicii Moldova a unui părinte cu vârsta sub 18 an cu copilul său? Este în drept autoritatea tutelară să autorizeze ieșirea?
Până la împlinirea vârstei de 18 ani copilul nu are capacitate deplină de exercițiu, adică nu are dreptul de a dobândi prin fapta proprie și de a exercita drepturi civile, de a-și asuma personal obligații civile și de a le executa. Capacitatea deplină de exerciţiu începe la data când persoana fizică devine majoră, adică la împlinirea vârstei de 18 ani. Copilul dobândeşte prin căsătorie capacitate deplină de exerciţiu. Desfacerea căsătoriei nu afectează capacitatea deplină de exerciţiu a minorului. În cazul declarării nulităţii căsătoriei, instanţa de judecată îl poate lipsi pe soţul minor de capacitatea deplină de exerciţiu din momentul stabilit de ea. Copilul care a atins vârsta de 16 ani poate fi recunoscut ca având capacitate de exerciţiu deplină dacă lucrează în baza unui contract de muncă sau, cu încuviințarea părinţilor sau a reprezentantului legal, practică activitate de întreprinzător. Atribuirea capacităţii depline de exerciţiu unui minor (emancipare) se efectuează prin hotărâre a autorităţii tutelare, cu încuviințarea ambilor părinţi sau a reprezentantului legal, iar în lipsa unei astfel de încuviințări, prin hotărâre judecătorească.
Deci, dacă părintele minor nu este emancipat, atunci nu poate traversa frontiera fără însoțitor legal.
28. Este în drept structura teritorială de asistență socială să prezinte listele nominale ale persoanelor refugiate solicitate de către ONG?
Listele nominale ale persoanelor refugiate conțin date cu caracter personal, respectiv respectarea prevederilor Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr. 133/2011 este o condiție esențială pentru cei care prelucrează date cu caracter personal. Conform prevederilor art. 5 al Legii, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţământul subiectului datelor cu caracter personal. Astfel, pentru ca datele colectate să poată fi împărtășite cu terți, trebuie să existe acordul semnat al subiectului datelor.
29. Conform cadrului normativ aprobat de MMPS, durata de plasament a refugiaților în centrele de plasament temporar este de 3 luni, poate fi prelungită această perioadă? Cine este în drept să prelungească această perioadă?
Conform pct. 25 al Regulamentului privind organizarea și funcționarea Centrului de Plasament Temporar pentru refugiați, aprobat prin Ordinul MMPS nr. 21 din 26.02.2022, pеrsоаnеlе refugiate sunt cazate gratuit în centru pe perioada solicitată prin cerere, dar nu poate fi mai mare de 3 luni de zile. În temeiul pct. 26 al aceluiași Regulament, termenul specificat poate fi extins în baza cererii, în urma examinării de către structura teritorială de asistență socială.
30. Eliberează autoritatea tutelară teritorială acte pentru autorizarea ieșirii copiilor refugiați de pe teritoriul Republicii Moldova?
Autoritățile tutelare teritoriale responsabile pentru preluarea copiilor de la Poliția de Frontieră vor asigura emiterea actului pentru autorizarea trecerii peste frontiera de stat a Republicii Moldova pe sensul de ieșire a copiilor neînsoțiți sau însoțiți de un însoțitor neautorizat.
31. Poate beneficia un copil din Ucraina de servicii de asistență medicală?
Conform Dispoziției CSE nr. 23 din 30 mai 2022, copiii cu vârsta 0-18 ani, refugiați din Ucraina, beneficiază de servicii medicale incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, de la prestatorii de servicii medicale încadrați în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Asistența medicală este acordată în instituțiile de asistență medicală primară (după locul de trai), precum și în cadrul instituțiilor medicale spitalicești.
Sursa: https://social.gov.md/
